La 4 iulie, America va sărbători Ziua Independenţei. Tot atunci, mioriticii ar trebui să celebreze dependenţa lor de prostie, vulgaritate, manipulare mediatică şi vot automat dat unora care ştiu să îi mintă frumos. Asta pentru simplul motiv că România, in integrum, pânâ la Nistru, trăieşte în minciunocraţie...

Toate instituţiile statului român sunt afectate de acest cancer naţional.

Şi în cele ce urmează vizez destinaţia legală, nu titularul unei administraţii numai în timp depărtate de epoca fanariotă.

Preşedinţia?

Până în vara anului trecut a călcat numai în străchinile dihoniei naţionale.

Şi dacă nu ar fi survenit lovitura de stat cunoscută, merita blamul public, până la aneantizarea din spaţiul interesului naţional.

Dar pentru că opoziţia a greşit, urmând abecedarul unei voci străine, Occidentul a reechilibrat balanţa democraţiei, într-un stat în care meritocraţia este la lada de gunoi, a pensionarilor şi visătorilor neviolaţi, încă, de injustiţia socială românească.

Guvernul?

Acum un an era o ipotetică speranţă, pentru cei dornici de înlocuirea minciunocraţiei cu politica faptelor concrete.

Însă pentru că una este să promiţi şi alta este să ai talentul, capacitatea şi tenacitatea de a transforma o speranţă în realitate, actualul executiv se află aidoma echipajului unei maşini participante la un traseu dificil, prin munţii României, unde o secundă de neatenţie poate duce, cum s-a mai întâmplat, la răsturnarea autoturismului...

Dar pentru turiştii morţi la datorie există dezlegare la doliu naţional...

Armata?

Ca în vremuri de bejenie. Exilată pe ultimul loc al interesului public.

Deşi fără pasiunea, devotamentul şi îndârjirea a mii de profesionişti militari NU eram acceptaţi în NATO.

Dar pentru că trebuie să arate ca o primărie unde mai există... un rezervist cu problemele arma