Daca vinzoleala din PNL nu duce la alegeri anticipate, atunci ceea ce se intimpla este o pierdere de timp In mod clar, Calin Popescu Tariceanu nu e un strateg. Probabil, singura mutare pe care o vede pe tabla de sah a politicii este doar cea imediat urmatoare. Ultimele zile, l-am vazut nu numai depasit de regulile jocului, dar chiar manipulat (in sensul naiv al cuvintului) cu usurinta de un adversar care a plecat din start cu un mare handicap si ale carui sanse pareau aproape inexistente. Excluderile succesive, revocarea fortata a ministrului Gheorghe Flutur l-au adus, paradoxal, pe seful Guvernului la mina platformistilor. Parlamentari liberali care s-au declarat sustinatorii platformei pot lasa Guvernul in minoritate in orice moment. A asteptat asta experimentatul Valeriu Stoica, o savureaza amar si Stolojan. E doar o chestiune de timp cind va fi pusa in aplicare.
Debarcarea lui Tariceanu, devenita o perspectiva reala, intr-un fel utila rezolvarii tensiunilor din principalul partid de guvernamint, este lipsita de sens daca nu va fi urmata de alegeri anticipate. Pentru ca miza ultima a framintarilor in PNL ramin relansarea guvernarii, tinuta in sah de aliatii de conjuctura PC si UDMR si deblocarea intregului proces legislativ, sabotat sistematic de PSD si PRM. Oricare alta directie in care ar fi impinsa criza din PNL se va dovedi o pierdere de timp pentru interesele cetatenilor, o simpla vendeta a factiunilor liberale in numele doctrinei sau legitimitatii istorice. Constructia Romaniei post-aderare si repararea unor legi iesite strimb din actualul Parlament devin urgente dupa 1 ianuarie 2007.
Pentru declansarea anticipatelor ar fi nevoie nu numai de determinarea politica a PSD, PRM si PD, dar si a platformistilor. Or, deocamdata, e greu de spus daca si in ce masura liderii platformei sint interesati de ele. Aici ar fi citeva piedici evidente. E greu sa o
