Ani de cresteri salariale nejustificate de productivitate, marirea pensiilor peste puterea bugetului, pentru a castiga voturi, utilizarea ineficienta a resurselor financiare ale statului si coruptia au condus, miercuri, la proteste masive in Bucuresti.
Mergand pe modelul Greciei, Guvernul roman a anuntat reduceri masive ale salariilor si pensiilor, pentru a primi imprumuturi externe din partea Fondului Monetar International, Comisiei Europene si Bancii Mondiale.
Si, cum s-a intamplat si la Atena, sindicalistii au iesit pe strazile Bucurestiului pentru a se revolta impotriva acestor masuri de austeritate, insistand ca exista si alte metode de a face reducerile de cheltuieli cerute de reprezentantii FMI.
De altfel, si seful misiunii institutiei financiare in Romania, Jeffrey Franks, a declarat, dupa incheierea negocierilor cu Guvernul, ca FMI a propus masuri combinate de reduceri ale cheltuielilor si majorare de taxe si impozite, insa autoritatile romane au ales sa ajunga la deficitul bugetar agreat, de 6,8 la suta din PIB, exclusiv prin taierea salariilor, pensiilor si a celorlalte obligatii sociale.
Spre deosebire de greci, care au inceput demonstratiile masive dupa ce Parlamentul a votat un plan de reduceri de cheltuieli si majorari de taxe in valoare de 30 de miliarde de euro, pana in 2012, romanii au reactionat chiar inainte de a fi votate masurile de austeritate.
Dupa ce au mintit in privinta datoriilor si deficitului bugetar, alesii eleni nu au mai plecat urechea la cerintele celor 100.000 de protestatari si au facut ceea ce era nevoie pentru a salva tara de la intrarea in incapacitate de plata. Drept urmare, FMI si UE i-au oferit un imprumut Greciei de 110 miliarde de euro, din care a primit deja primele transe, in valoare de 5,5 miliarde de euro, respectiv 14,5 miliarde de euro.
Romania is