Hanna, eroina din "The Reader"/"Cititorul", s-a nascut la Sibiu/Hermannstadt. Optiunea ii apartine scriitorului Bernhard Schlink, dupa a carui carte (de fictiune), publicata in 1995, s-a facut filmul. Motivatia ar fi ca, nascandu-se in afara Germaniei, eroina n-ar fi stiut de exterminarea evreilor a caror unealta a devenit. Filmul lui Stephen Daldry, pentru care Kate Winslet a primit Oscarul, intra vineri, 20 martie, si pe ecranele romanesti.
Ca problematica Holocaustului n-a fost epuizata o dovedeste faptul ca filmele, cartile si lucrarile despre Holocaust nu inceteaza sa apara. Spre deosebire de alte filme din ultimii ani ( "Ultimele zile ale lui Sophie Scholl" sau "Operatiunea Valkyrie") care arata ca in Germania a existat o miscare de rezistenta impotriva lui Hitler, ecranizarea romanului lui Bernhard Schlink (intampinat in 1995 cu reactii mai mult pro, dar si contra), muta discutia pe terenul celei de-a doua generatii.
Acum cativa ani, Editura Trei a publicat in traducere o carte foarte interesanta, scrisa de un psihanalist israelian, Ilany Kogan, nascut in Romania. "Strigatul copiilor muti" nu era prima lucrare de acest gen care aparuse in mediile stiintifice internationale, dar era prima carte publicata in Romania care demonstra ca traumele supravietuitorilor Holocaustului s-au transmis copiilor acestora.
Exemplificand cu studii de caz, autoarea te facea sa intelegi un lucru cumplit: copiii celor care s-au intors din lagarele de exterminare au preluat trauma acestora chiar daca parintii nu le-au povestit niciodata prin ce au trecut. Tragedia s-a transmis prin sange.
Peste ani, deveniti maturi, acestia au dezvoltat probleme psihice care numai in analiza si-au dovedit sursa. (Vasile Dem Zamfirescu spunea in prefata cartii ca trebuie sa ne punem serios problema cu ce traume se va confrunta generatia a doua de dupa com
