» Modificarea Constitutiei impusa prin referendumul din 2009 agita tot mai mult spiritele intr-un domeniu ce parea uitat. Nu de mult, in Senat s-a adoptat tacit propunerea UDMR privind reorganizarea administrativ-teritoriala a tarii. Gaz peste foc. Despre regionalizarea teritoriala a Romaniei am cerut opiniile unui cercetator stiintific, prof. univ. dr. Ion Iordan, cu multe lucrari privind structurile administrativ-teritoriale din Romania.
» R.l.: Domnule profesor, cat de necesare sunt modificarile administrativ-teritoriale cerute in prezent de unii politicieni, cu ocazia modificarii Constitutiei si, implicit, legate de infiintarea unei "Comisii de revizuire a Constitutiei"?
– Aceste "cereri" sunt axate pe un proces de regionalizare, adica pe delimitarea de regiuni administrative – dupa mine, de recentralizare, cu "pretentii" de autonomie totala politico-economico-sociala –, ceea ce ar incalca direct si efectiv prevederile constitutionale vechi, actuale si de viitor ale Romaniei si n-ar constitui prin acest proces de "centralizare" o necesitate si nici macar un factor pozitiv administrativ.
» R.l.: In esenta, ce reprezinta modificarile administrativ-teritoriale?
– Modificarile administrative privind teritoriul romanesc, numite deseori "imbunatatiri", au avut loc de multe ori in decursul istoriei, fiind legate cu precadere de evolutia si de situatia structurilor social-economice ale tarii, avand insa si evidente conotatii politice. Idei de restructurare administrativa au fost frecvente in toata perioada postbelica, mai ales dupa 1989, la inceput pentru a face o reparatie legata de modificarile din 1950-1968, cand au fost desfiintate judete si comune cu puternice semnificatii romanesti, au fost schimbate denumirile multor localitati cu incontestabile valori geografico-toponimice, amintind cu aceasta ocazie motivatia infiintarii in 1