Călătorii luptă din greu pentru o gură de aer proaspăt pe care o primesc doar dacă prind loc lângă un geam deschis.

Citeşte şi:

Plătim pentru „odihna” autobuzelor

Autobuzele închiriate din Olanda au ajuns în oraş

Indiferent ce autobuz ai alege sau cât de puţin ai călători cu el, şansele să ţi se facă rău de la căldura insuportabilă şi mirosul de transpiraţie sunt destul de mari.

Grăbiţi să ajungă la serviciu, sau pur şi simplu să-şi rezolve problemele, ieşenii se înghesuie în mijloacele de transport în comun, fără să se mai gândească la un aspect destul de important, confortul. „Eu sunt femeie de la ţară şi nu fac mofturi. Dar pentru orăşeni cred că e tare greu să meargă aşa“, ne-a spus Maria Stan, cu fruntea acoperită de broboane de sudoare. Când coboară în staţie, se şterge cu o batistă pe care o ţine mototolită în buzunar. Obişnuită cu greutăţile, femeia o ia apoi voiniceşte la picior.

Orăşenii rămaşi însă în mijlocul de transport abia dacă mai rezistă pe scaune. Cu ochii întredeschişi şi buzele uscate, aşteaptă să ajungă la destinaţie. „Unele geamuri sunt imposibil de deschis pentru că nu mai au mâneraşele acelea, iar lângă mine se aflau câteva persoane de la care răzbătea un miros nu tocmai plăcut“, s-a plâns o ieşeancă imediat după ce a coborât în staţie. Taximetriştii au sesizat slăbiciunile mijloacelor de transport în comun şi s-au grăbit să ofere o alternativă ieşenilor. „Când văd că stau minute bune în staţii şi aşteaptă să vină autobuzul, pentru ca apoi să călătorească în nişte condiţii inumane, mulţi aleg să meargă cu taxiul. Dau un ban în plus, dar măcar au parte de aer condiţionat“, ne-a spus Ionel S.

Conducerea Regiei Autonome de Transport Public (RATP) ridică neputincioasă din umeri în faţa acestei probleme. „Nu avem ce să facem. Aşa sunt construite autobuzele. Singurele posibilităţi de ventilare sunt ge