Cu ceva vreme în urmă, când pleca la câmp, gospodarul îşi punea în traistă un boţ de mămăligă, o ceapă zdravănă, iar dacă era mai avut, şi niţică brânză. Această hrană trebuia să fie suficientă şi să-i dea putere. În tradiţia populară, ceapa nu este un aliment obişnuit. Ea are nu mai puţin de şaptezeci de piei, iar dacă este dată de pomană, te protejează de duhurile cele rele. În anumite zile din an, foile de ceapă pot să prezică cum va fi vremea, ploioasă sau secetoasă, iar dacă este consumată de femeile care tocmai au născut, acestea vor avea parte de lapte pentru prunci. Sâmbătă însă cu nici un preţ nu trebuie să mănânci nici măcar o bucăţică de ceapă, ca să nu rămâi fără suflet.
Cu ceva vreme în urmă, când pleca la câmp, gospodarul îşi punea în traistă un boţ de mămăligă, o ceapă zdravănă, iar dacă era mai avut, şi niţică brânză. Această hrană trebuia să fie suficientă şi să-i dea putere. În tradiţia populară, ceapa nu este un aliment obişnuit. Ea are nu mai puţin de şaptezeci de piei, iar dacă este dată de pomană, te protejează de duhurile cele rele. În anumite zile din an, foile de ceapă pot să prezică cum va fi vremea, ploioasă sau secetoasă, iar dacă este consumată de femeile care tocmai au născut, acestea vor avea parte de lapte pentru prunci. Sâmbătă însă cu nici un preţ nu trebuie să mănânci nici măcar o bucăţică de ceapă, ca să nu rămâi fără suflet.
Poveste din BucovinaElena Niculiţă Voronca a cules în volumul "Datinile şi credinţele poporului român", din localitatea Mahala (Bucovina), o poveste al cărei personaj principal era un flăcău. Aceasta s-a învoit să muncească timp de un an la un gospodar, având în grijă turma de oi. La sfârşit, drept răsplată pentru munca sa, putea să ia toate oile pe care reuşea să le azvârle peste gard. Toate ar fi frumoase, numai că această treabă avea şi un vicleşug. Flăcăul primea de mâncare î
