Jamaica şi-a păstrat titlul mondial la 4x100 m, Nesta Carter, Michael Frater, Yohan Blake şi Usain Bolt retezându-şi recordul mondial (37,04, cu şase sutimi mai rapid decât precedentul). "Insane Usain" şi-a dezvăluit astfel psihicul de fier: a pus la coş dezamăgirea falsului start de la 100 m, s-a redescoperit pe sine prin dublul aur şi a făcut show pentru public.
E ultima seară a Mondialului din Daegu şi bliţurile celor 50.000 de oameni sclipesc în diferite culori. La centrul media nici ţipenie de om, pe porţi ar putea să-şi facă loc toată armata nord-coreeană, iar chioşcurile adiacente arenei au devenit un fel de non-stop închis. O mare de oameni vibrează în aşteptarea celei mai imprevizibile curse din atletism şi realizăm că facem parte dintr-un glob pământesc miniatural. Americanii îşi zdrobesc obrajii cu palme grele, francezii sunt creaţi parcă pe calapodul lui Lemaitre - privesc în gol imperturbabili - şi băieţii reggae ne iau minţile!
Dansul lui Bolt
Cu recordul mondial în statistică, jamaicanii captează acustica stadionului, dar pe portativul albastru sunt privaţi de aportul obişnuitului vârf de lance! Mai contează Asafa? Poate! Powell în tribune, Nesta Carter deschizător de drum, iar cuiele lui Bolt asigură finalul. "Insane Usain" tocmai s-a eliberat de fantasma startului fals prin aurul de la 200 m. E acelaşi! Se scarpină în cap, îşi freacă lobul urechii, mustăceşte, îşi "piaptănă" sprâncenele şi aşteaptă cu o satisfacţie macabră parcă bagheta magică. Auzul îndemnului "on your marks" ne furnică pe şira spinării şi liniştea cuprinde tot globul. Se porneşte morişca, transmisia se derulează fără greşeală, iar jamaicanii au un avans insesizabil la a treia mână. Cine să-i oprească! Pe celelalte culoare, americanii şi britanicii ameninţă! Mai precis se ameninţă!
Englezul Devonish se dezechilibrează în faţa am
