Curtea Constituţională a decis secretizarea declaraţiilor de avere prin încălcarea propriei legi de funcţionare. Curtea Constituţională a publicat motivarea sentinţei prin care a mutilat Agenţia de Integritate. Instituţia impune interdicţii de natură politică Guvernului şi Parlamentului.
Judecătorii constituţionali au declarat, săptămâna trecută, ca neconstituţionale mai multe articole din Legea 147/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), instituţia care, practic, vâna posibilele averi nejustificate.
Vezi aici motivarea CCR în cazul ANI
Justiţie paralelă
Judecătorii CC susţin în motivarea deciziei că verificările ANI se transformă în adevărate rechizitorii, ceea ce creează impresia de justiţie paralelă. În cadrul activităţilor de cercetare şi de verificare ale averilor şi ale intereselor, inspectorul de integritate - pe baza aprecierilor sale asupra probelor strânse - decide că o parte din avere este nejustificată.
Potrivit CC, activitatea desfăşurată de ANI este permisă, conform Constituţiei, numai instanţelor de judecată. Judecătorii au mai arătat că prin dispoziţiile Legii ANI, care stipulează posibilitatea inspectorilor de a solicita instanţelor de judecată confiscarea unei părţi a averii sau a unui bun, sunt încălcate articolele din Constituţie privind prezumţia de nevinovăţie.
„Confiscarea averii se solicită în absenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive, prin care să se stabilească vinovăţia, penală ori contravenţională", motivează judecătorii. CC mai arată că nimeni nu este obligat să-şi dovedească nevinovăţia, „sarcina probaţiunii revenind acuzării, iar situaţia de dubiu îi profită celui acuzat", iar în cazul constatărilor ANI, „în baza cărora se cere confiscarea averii, persoana cercetată trebuie să-şi dovedească nevinovăţia".
Averile, la secret
P