Foto: Cristian Crisbăşan Am afirmat de mai multe ori că nu am deloc încredere în întreaga clasă politică de acum. Cine vrea, poate verifica asta citind articolele mele. Spun asta ca să fie clar de la început şi să anihilez din start orice eventuală acuzaţie de partizanat.
Tot ceea ce pot spune în favoarea actualei puteri este că, în condiţii de criză economică mondială, au făcut în aşa fel - oricât ne-ar fi de greu - să nu ajungem în situaţia de faliment a Islandei, Irlandei, Portugaliei şi Greciei. Nu ştiu cum au făcut, de fapt, dar este clar că nu suntem în colaps. Asta deşi România nu beneficia nici de calitatea şi nivelul de democraţie, nici de nivelul de performanţă economică şi spirit civic din aceste ţări.
Recent a izbucnit „scandalul politic” al reorganizării administrative a României. Felul în care mass-media, o parte a opiniei publice şi clasa politică au reuşit să facă un scandal politic dintr-o chestiune tehnică simplă de viziune pe termen lung îmi confirmă convingerea că încă suntem în faza în care tragem mereu pe lângă ţintă. Asta pentru că avem vederea alterată de o mentalitate retrogradă de care nu vrem să ne vindecăm. Nu vrem pentru că, se ştie, oamenii preferă vechile probleme (pe care le cunosc) noilor soluţii care le provoacă teamă de necunoscut. Nu putem să ne vindecăm pentru că unii fac bani serioşi pe spinarea mentalităţilor noastre retrograde şi vor să ne menţină aşa.
Cheltuim mulţi bani pe soluţii greşite şi ineficiente de rezolvare a problemei câinilor comunitari, ne revoltăm civic de situaţia „Cailor de la Letea”, însă doar 1,5% dintre români donează sânge, în timp ce media europeană este de 7%. Producem poluare masivă, nu reuşim să ne facem curăţenie în habitat şi să evacuăm gunoaiele din mintea noastră, dar interzicem fumatul în locurile publice şi cumpărăm, ca la balamuc, maşini poluante, deşi suntem în perioadă de cr
