Subiectele la romana de la tezele unice, din decembrie, sint, din nou, prilej de a revela neputinta si mediocritatea sistemului educativ.
Hai sa vedem ce au inteles elevii din poezia Nici nu-i pasa de Arghezi? „Ne arata cum o pasare se joaca, dar nu-i pasa cum o cheama“; „Cind poetul se apropia de pasare, ea se juca“; „pasarile se intreaba de unde vine, dar ele nu au glas sa le raspunda, asa ca se enerveaza. Nu poate sa inteleaga de ce sta atit de calma cind ele nu stiu ce cauta si de unde vin. s…t ele se joaca si nu poate sa le descopere si se infurie“. La explicarea versului „Esti acasa, dar streina“, copiii au raspuns si ei cum au putut: „pasarea este primita sa stea intre pomii din gradina, dar nu este considerata din familie“; „este streina deoarece nu se afla in copacul in care s-a nascut, este in alt copac“; „se afla pe proprietatea autorului“... Si tot asa.
Pasarea lui Arghezi<>
Se asteptau domnii de /ble SNEE, ma rog, CNCEIP, ca da bine un nume mai lung, iar rebotezarea anuleaza cumva pacatele de pina acum, se asteptau Domniile lor, de acolo din Olimpul subiectelor nationale, ca elevii sa inteleaga altceva? Poti sa crezi, la 14 ani, ca pasarea din poezia lui Arghezi, chiar daca e baltata si fermecata, ar fi si altceva decit o pasare care topaie prin gradina? Au auzit ei de modernism, de alienarea fiintei, de ludic si de libertatea asumata? Pasarea-clovn e un simbol suficient de ambiguu ca sa puna probleme si profesorilor, darmite elevilor! Fie ca semnifica libertatea fiintei umane sau drama instrainarii acesteia, acasa si straina oriunde, intr-o lume absurda, fie ca reprezinta conditia Creatorului, prin harul cintecului, prin unicitate ori prin caracterul ludic, e clar ca textul arghezian pune probleme de interpretare. Miniaturalele lui Arghezi tin de o anumita conventie literara, ludica si estetizanta, iar naivitatea simulat