Tinerii au avut iniţiativa de a începe să strângă gunoaiele.
Deoarece nu umblu pe site-uri, am aflat abia din articolul Rodicăi Palade din revista „22" despre iniţiativa unor tineri de a declara 25 septembrie drept Ziua Naţională a Curăţeniei, în care cetăţenii României sunt chemaţi, cu mic, cu mare, să strângă gunoaiele de pe unde se vor fi aflând ele. Şi unde nu se află gunoaie pe teritoriul ţării noastre, mai curate, ştiţi dumneavoastră vorba murdară, decât soarele de pe cer? Am aflat cu aceeaşi ocazie că tinerii bucureşteni care au avut ideea s-au inspirat din acţiuni asemănătoare întreprinse în Estonia, în 2008, şi în Letonia şi Lituania, un an mai târziu. Iată o fericită împrejurare în care românii se numără printre primii în lume în adoptarea unui proiect util şi promiţător legat de viitorul planetei noastre. Un proiect pe care nu l-aş considera ecologist, deşi constă într-o operaţie de ecologizare, ci politic, pentru că implică o schimbare de atitudine faţă de polis, sau, şi mai bine, civilizator, şi nu pur şi simplu faţă de mediul înconjurător sau de natură. E vorba de o nouă atitudine faţă de natura umană mai degrabă decât faţă de aceea fizică.
Comunismul a distrus în fiinţa noastră, sau a reuşit în mare măsură s-o facă, odată cu simţul de proprietate, şi respectul faţă de ceea ce ne aparţine, nouă ca bun propriu sau tuturor ca bun colectiv. Degradarea mediului n-a fost decât urmarea acestei alienări. Mai teribilă decât toate cele descrise cu ajutorul acestui cuvânt de către Marx. Ne mai purtând de grijă alor noastre, n-am mai purtat nici alor celorlalţi. Imediat după 1989, s-a putut observa fenomenul curios, dar explicabil, al separării simţului de proprietate privată de acela de proprietate colectivă, deşi ambele suferiseră în regimul trecut din pricina alienării. Primul s-a refăcut rapid, al doilea a rămas nedezvoltat. Civilizaţia înseamnă îns
