De-a lungul istoriei post-decembriste, economia romaneasca a cazut victima unui sir parca fara sfarsit de socuri interne. De la mineriade (evenimentele cu impactul economic cel mai devastator, de la mare distanta), trecand prin incetineala exasperanta a privatizarii si a liberalizarii preturilor si incheind cu legislatia muncii (care si azi este nu numai cea mai anti-economica din Europa, dar este chiar mai retrograda decat fusese pe vremea comunista), am fost si am ramas prizonierii unor evolutii facute parca dinadins sa lase tara noastra in coada Europei. Sunt evolutii care nu au picat din cer si nu au fost rodul conspiratiei mondiale anti-romanesti; de altfel, daca aceasta ar exista cumva, nu ar trebui sa actioneze in nici un fel: se poate baza fara grija pe conducatorii de la Bucuresti.
Au existat si cateva episoade memorabile in care legi adoptate entuziast si aproape in unanimitate au avut efecte deosebit de grave si persistente asupra evolutiei economice ulterioare. Intamplator, costul imediat al fiecareia dintre acestea a fost apropiat de echivalentul in lei a 2 mld. dolari sau euro. Mai putin intamplator, fiecare din aceste legi a fost adoptata in preajma unor alegeri - cand frenezia patriotica a alesilor da in clocot pana intr-atat, incat orice urma de simt al masurii este ingropat adanc.
Prima dintre aceste legi a fost cea referitoare la compensarea globala a arieratelor, din decembrie 1991. Aceasta ciudatenie economica - neintalnita vreodata in nicio alta tara ex-comunista - a fost o masura disperata in incercarea de a repune in functiune o economie total nerestructurata, ce parea a fi afectata de politica monetara restrictiva promovata de BNR, sub presiunea FMI, nu de absenta restructurarii. Masura adoptata de Parlament a aruncat brusc pe piata o emisiune monetara imensa, ce echivala cu circa 2 mld. dolari, ceea ce, la vremea aceea, repre