De la Revelionul Tinereţii 1989 la Revelionul Tinerilor 2009, ambele sub cupola Romexpo. 31 decembrie 1988. 5000 de tineri – muncitori şi studenţi – petrec Revelionul în Pavilionul Expoziţional Central din Piaţa Scînteii. Douăzeci de ani mai târziu, pe 31 decembrie 2008, peste 6000 de tineri bucureşteni chefuiesc în acelaşi loc, în Pavilionul central Romexpo.

Şi într-un caz, şi-n celălalt, petrecerea a început în jurul orei 21.00. Şi într-un caz, şi-n celălalt, biletele au fost repartizate pe bază de liste. Atunci, liste întocmite pe baza înscrierilor făcute la comitetul UTC, acum, liste întocmite de sindicate. Atunci se dansa  pe şlagărele Costineştiului, acum pe melodiile lui Enrique Iglesias.

Dans, modă şi discursul Tovarăşului

„Peste 5000 de tineri bucureşteni au imprimat acestei nopţi de cumpănă între ani nota specifică vârstei lor: optimismul”, nota „Scînteia” pe 3 ianuarie 1989.

„Cu trei ore înainte de miezul nopţii, din difuzoarele sălii, „au început să se audă melodiile cele 2mai îndrăgite ale anului – şlagărele Costineştiului!”, nota reporterul. Nu lipseşte din programul Revelionului parada modei: noua colecţie a întreprinderii „Tînăra gardă”, alcătuită din 130 de „modele inedite”.

Momentul culminant al serii – aşa cum îl evidenţiază „Scînteia” cu litere îngroşate – este mesajul de Anul Nou pe care îl rosteşte, la radio şi la televiziune, „tovarăşul Nicoale Ceauşescu”, mesaj cu „fierbinţi îndemnuri spre noi şi noi succese”.

„Uriaşa cupolă a sălii pare a se destrăma sub impactul uralelor”, scrie reporterul. În realitate, era cel mai plictisitor moment al serii, de care toţi doreau să scape cât mai repede. După ora 1.00, muzica pune din nou stăpânire pe sală.

Ce-şi doreau, „oficial”, românii

Reporterul „Scînteii” inventariază şi dorinţele partic