Angajatii si-au pierdut din statut in relatia cu sefii. Se gandesc de doua ori inainte de a-i contrazice pe lideri, renunta la atitudinea de demanding, sunt mai constiinciosi si mai disciplinati, se feresc sa aduca in discutie o eventuala crestere salariala - acesta este pe scurt profilul angajatului de criza.
Schimbarile din comportamentul angajatilor vin ca urmare a inversarii raportului de forte dintre angajat si angajator. Daca acum doi ani angajatorii duceau un "razboi al talentelor" ale carui mize erau atragerea in companie a angajatilor valorosi, iar cererea de forta de munca era mai mare decat oferta, acum companiile incearca sa scape de nonperformeri, iar angajatii si-au pierdut din statut in relatia cu sefii.
"Angajatul cauta acum sa-si vanda forta de munca, a pierdut o parte din aroganta si din atitudinea demanding (de a cere - n.r.), a invatat si a inteles faptul ca el si angajatorul nu pot trai unul fara celalalt pana la urma: angajatorul este cel care il plateste, de el are nevoie ca sa fie angajat, el ii ofera un loc de munca stabil si o cariera", sustine Sorin Faur, HR services director in cadrul companiei de audit si consultanta BDO Romania.
Acum ceva timp in urma, s-a creat o mentalitate care punea angajatorul in dificultate, deoarece cererea de forta de munca era mai mare decat oferta, iar competitia pentru angajare se derula intre companii, si nu intre candidati.
"S-a plecat de la situatia in care angajatorii se bateau pe angajati. Oferte de munca pentru tineri studenti, proaspat absolventi, mergeau de la 350 pana la 600 de euro la prima luna de la angajare", a mai spus Faur.
Un angajat constiincios si disciplinat risca mai putin sa fie concediat
Totodata, aceasta inversiune a raportului de putere dintre angajat si angajator ii face pe oameni mult mai flexibili in ceea ce priveste presiunile