Neagu Djuvara (n. 18 august 1916), fiul Tincăi Grădişteanu şi al lui Marcel Djuvara, nu a ales intâmplător subiectul cărţii sale: este ultimul descendent, pe linie maternă, al unui neam boieresc important, care a dat ţării oameni cu ajutorul căreia domnii pământeni au guvernat in Ţara Românească, iar pe linie paternă, al unui alt neam de boieri, aromâni la origine, stabiliţi in Principate la sfârşitul veacului al XVIII-lea, care a dat şi el ţării politicieni, diplomaţi, medici, profesori universitari. O demonstraţie in răspăr cu imaginea cultivată de regimul nivelator din ultimii 50 de ani, care a negat vehement rolul aristocraţiei in complexa structură socială, politică şi culturală a Principatelor Române.

Ce au fost boierii mari in Ţara Românească? Saga Grădişteniloreste o cercetare asupra unei familii boiereşti şi, in fapt, un volum ce priveşte istoria instituţiilor politice româneşti premoderne. Fără tăgadă, aşa cum reiese din minunata demonstraţie a autorului, istoria boierimii române atinge continuu istoria politică a Principatelor, deoarece marea boierime a jucat un rol foarte insemnat - ba chiar dominant in guvernarea ţării, dinainte de "descălecători" şi până la naşterea României moderne. Vom descoperi in ce fel marile familii boiereşti şi-au dobândit sau şi-au pierdut moşiile şi, odată cu averile, privilegiile politice şi dregătoriile inalte. Cum au fost rând pe rând şi mai mult sau mai puţin conştient, agenţii aproape exclusivi a trei influenţe străine, determinante in domeniul culturii: cea slavonă, in primele timpuri ale Evului nostru Mediu, cea greacă, apoi turco-fanariotă, in secolele XVII-XVIII, la urmă cea franceză in secolul al XIX-lea şi inceputul celui de al XX-lea. Cum au incheiat alianţe de familie, puternic marcate de endogamie, pentru a conserva rangurile şi din nou averile. Cum femeile, adesea aprige, au jucat un rol insemnat