Anul 2009 a însemnat pentru economia din Bistriţa-Năsăud o cădere severă a indicatorilor economici. Rata şomajului s-a prăbuşit de la 3 ,71% în ianuarie 2009 la 8,84% în ianuarie 2010. Doua mii de firme mici şi mijlocii şi-au suspendat activitatea anul trecut, iar alte aproximativ 1000 au fost dizolvate sau radiate în cursul aceluiaşi an, potrivit raportărilor de la Registrul Comerţului Bistriţa-Năsăud. Cu tot acest declin, managerii cred însă că există şi o parte plină a paharului: nicio mare firmă nu a intrat in faliment.

Coloşii nu s-au prăbuşit

În privinţa scăderii părerile sunt împărţite.„Putem spune că în 2009 economia judeţului a suportat o contracţie cu 15 procente, mai mare decât media naţională care a fost cam de 8-10 procente. Încă nu avem cifrele statistice să putem ştii exact", explică preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud, Vasile Bar. Pe de altă parte preşedintele Asociaţiei Patronatului UGIR 1907, Gavril Mureşan, este de acord cu estimarea de 15 % , însă spune că economia judeţului nu a scăzut mai mult decât indicatorii naţionali: „trebuie să ţinem cont că niciuna dintre marile firme din Bistriţa-Năsăud nu s-a închis în acest an, aşa cum s-a întâmplat cu coloşii din alte judeţe", spune omul de afaceri.

Paradoxul industriei auto

Deşi industria auto a fost una dintre cele mai afectate de recesiune, companiile bistriţene care au lucrat pentru această industrie au avut evoluţii diferite. În timp ce producătorul de acumulatori Rombat a raportat o creştere a producţiei în 2009 cu 30 % faţă de anul trecut, dar şi o creştere a ratei profitului, iar Leoni a angajat peste o mie de oameni în acelaşi an, RAAL în schimb a avut pierderi semnificative. „Practic este un un paradox in privinta industriei auto în judeţ", spune Vasile Bar. Dincolo de industria auto, puternic afectate de recesiune au fost îns