Legiferarea acordarii dreptului la replica in mass-media a fost eliminata, miercuri, din proiectul noului Cod Civil, de catre parlamentarii din subcomisia pentru elaborarea acestuia, la solicitarea reprezentantilor organizatiilor civice reunite in Asociatia "Opriti codurile!".

Presedintele subcomisiei, deputatul democrat-liberal Daniel Buda, a explicat ca obligativitatea institutiilor media de a acorda dreptul la replica unor persoane fizice sau juridice pe care le-ar leza prin informatiile publicate sau emise a fost lasata sa fie abordata de principiile generale ale dreptului si de legile speciale privind domeniul mass-media.

"Am acceptat eliminarea unor articole din Codul Civil, referitoare la protectia datelor cu caracter personal, pe motivul ca ele se gasesc intr-o lege speciala. Am facut trimitere si la conventiile internationale in ceea ce priveste respectarea dreptului la viata privata. S-a mai tinut seama de reglementarile existente in aceasta materie, de reglementarile CNA si am incercat sa nu suprapunem dispozitiile Codului Civil cu dispozitiile celorlalte legi speciale. Dreptul la replica, in sine, nu va fi legiferat de Codul Civil, el se regaseste la nivelul principiilor generale de drept. Daca l-am fi particularizat in cuprinsul Codului Civil, am fi trebuit sa avem practic extrem de multe articole care sa il reglementeze, pentru a nu fi lasat ceva pe afara. Si atunci, l-am lasat la nivel de principiu si am convenit ca este mai bine sa ramana asa", a declarat Daniel Buda, citat de Agerpres.

El a explicat, insa, ca persoanele prejudiciate de informatii de presa false se pot adresa justitiei pentru a-si exercita dreptul la replica sau pentru a obtine despagubiri. La randul sau, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avadani, a apreciat, in cadrul discutiilor din subcomisia parlamentara, ca presa trebuie sa