Unii dintre detinutii din puscaria de la Botosani nu ar avea ce sa caute acolo. Multe din cazurile "internate" aici sunt explicate doar din nevoia de protectie impotriva frigului iernii. La Botosani, puscaria seamana cu un lagar de asistenta sociala. Saracia din jur face ca multe dintre cazurile care sunt "internate" aici sa fie posibil de explicat doar prin nevoia de protectie impotriva frigului iernii si a spectrului foametei.
Puscaria din Botosani este intr-un capat al orasului, vizavi de Spitalul nr. 4 de Psihiatrie, si aproape de groapa de gunoi. Vara, cand bate vantul, detinutii trebuie sa suporte duhoarea. In mijlocul curtii penitenciarului ai doua perspective: una spre corpul principal al puscariei, una spre cladirea spitalului de nebuni, de te intrebi unde e mai bine?!
Puscaria a fost construita in acelasi stil si aceeasi perioada cu spitalul de nebuni, dar acum diferentele sunt imense, pentru ca, in 2002, cea dintai a fost reconstruita din temelii. Angajatii Penitenciarului de Maxima Siguranta (PMS) Botosani fac insa frecvent glume cu privire la "fauna" de dincolo de gard, care nu este mult prea diferita de cea din celule, dar si pe seama versurilor lui Eminescu care-l invocau pe Tepes.
CEL MAI DREPT DINTRE DREPTURI. Schimbarile care se tot petrec in sistem, gardienii, deveniti intre timp agenti, le resimt destul de nefericiti. In timp ce detinutilor le-au fost acordate tot felul de drepturi si de posibilitati de contestare a activitatii celor care trebuie sa-i supravegheze, acestora din urma nu li s-a acordat nici un avantaj. Ba din contra, birocratia a devenit omniprezenta. Radu Ostropolschi si-a luat bastonul de gardian in 1977 si a cunoscut sistemul din "epoca de aur", dar a simtit pe pielea lui si nasterea unor noi metehne, motivate de principiile drepturilor detinutilor: "Acuâ sunt mai multi agenti si s-au mai cumintit si deti
