In conditiile in care preocuparea pentru formarea unei exprimari literare corecte este ultima pe o lista imaginara de prioritati educative, discursul public, altadata elevat, se apropie, in prezent, de vorbirea de periferie. Se admite, indeobste, ca limba este creatia omului. Cind forma de plural succesuri va figura in dictionarele limbii romane, detractorii Elenei Basescu se vor cai ca au batjocorit intuitia lingvistica remarcabila a fiicei presedintelui. Cind pluralul substantivului serviciu nu va mai fi servicii, ci serviciuri, lumea isi va aminti, poate, ca liderul PNL, Crin Antonescu, a avut coplesitoarea initiativa de a modela creator cuvintul respectiv. Dupa ce almanahe va cistiga infruntarea cu almanahuri, numele lui Marian Vanghelie nu va mai fi asociat cu sintagma "stricator de limba", ci va deveni efigie a unui spirit inalt care a stiut, in ciuda ingustimii de minte a celorlalti, sa deschida noi orizonturi (orizoante?) de limbaj. Gata cu rautacismele! Distinsele personaje politice amintite nu au motive de a se simti rusinate. De rusine se fac jurnalistii care rid pe seama politicienilor, desi, la rindu-le, se intrec in a nascoci trasnai. Cel putin asa rezulta din ultimele doua rapoarte de consultanta privind calitatea limbii romane folosite in audiovizual. Monitorizarile efectuate, la cererea CNA, de specialistii de la Institutul de Lingvistica al Academiei Romane au pus in lumina faptul ca, in 2009, folosirea unor forme eronate de plural este o tendinta dominanta in exprimarea publica. Principala cauza de aparitie a acestui tip de greseala este nivelul scazut de educatie lingvistica. Fara a dezvolta subiectul, merita sa avem macar o schita binecunoscuta. Orele de cultivare a limbii romane sint pe cale de disparitie. Dupa absolvirea gimnaziului, majoritatea elevilor nu mai studiaza limba pe care o vorbesc zi de zi. Sectiunile de limba si comunicare sint, i