Avocatul-epigramist lucrează la al şaptelea volum de epigrame. De 20 de ani îi face pe brăileni să se prăpădească de râs, a fost premiat de Uniunea Epigramiştilor şi a apărut în cel puţin 17 antologii.
Profil
Născut: 10 martie 1953, Luciu, judeţul Buzău
Studii: Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, şef de an
Funcţia: avocat, membru în Consiliul Baroului Brăila
Familie: căsătorit, doi copii
Ce-i place
Marea mea pasiune este pescuitul, care mă relaxează după o zi istovitoare de muncă. Îmi place poezia, muzica lentă, „silenţioasă”. Îmi place să cânt la chitară. Îmi plac oamenii de caracter, corectitudinea, adevărul. Este şi motivul pentru care am ales să fiu magistrat, iar mai apoi jurist.
Ce nu-i place
Detest duplicitatea unora, mediocritatea, detest minciuna şi prefăcătoria. Nu suport făţărnicia. Prin umor, am încercat să mă iau „la trântă” cu prefăcuţii, dar viaţa mi-a scos o mulţime de astfel de specimene în cale. Nu suport, de asemenea, „lupii îmbrăcaţi în piei de oaie”.
Întrebări şi răspunsuri:
Cum se împacă juristul Mircea Constanda cu epigramistul Mircea Constanda?
Se împacă excelent, ţinând cont de realităţile actuale. Ceea ce se întâmplă astăzi merită să fie imortalizat în epigramă, cu atât mai mult din domeniul juridic, care este atât de vast. Mai mult de jumătate din epigramele mele tratează subiecte şi personaje din justiţie.
Care sunt personajele preferate de dumneavoastră, în calitate de epigramist consacrat?
Pe primul loc se află soacra. Trebuie să vă spun însă că soacră-mea, care n-are simţul umorului, m-a ascultat o singură dată şi s-a supărat. Nu i-am mai citit niciodată epigrame. Despre soacră, ca şi personaj de epigramă, se poate spune multe şi se poate scrie şi mai multe.
Avocatul Mircea Constanda este omul care a reuşit, pen