Deşi aveam cele mai fertile soluri din URSS, în perioada chimizării agriculturii (1981-1990) în Moldova au fost aduse cantităţi uriaşe de pesticide. Şi după 20 de ani, acestea prezintă pericol.

În fiecare an, în Moldova erau importate 40.000 de tone de pesticide. Conducătorii de atunci se ghidau de principiul: „Cât mai puţine lucrări, cât mai multă roadă". Tone de chimicale erau folosite iraţional, fără ca autorităţile să se gândească la impactul acestora asupra naturii şi a sănătăţii oamenilor.

Consecinţele utilizării în exces a substanţelor cu toxicitate mare în agricultură nu s-au lăsat mult timp aşteptate: soluri otrăvite şi tot mai mulţi bolnavi de cancer şi ciroză. Potrivit datelor Biroului Naţiona de Statistică, în ultimii 20 de ani numărul moldovenilor care mor din cauza maladiilor oncologice practic s-a dublat. „Din cele 110 substanţe importate în perioada sovietică, am descoperit 49 interzise pentru utilizare pentru că sunt extrem de toxice", spune Mariana Grama, şefa Diviziunii Ecologie şi Protecţia Mediului din cadrul Ministerului Apărării.

MII DE TONE DE OTRĂVURI EXPIRATE

Norocul nostru este că în perioada colhozurilor nu au fost utilizate toate pesticidele aduse în ţară, spun ecologiştii. Substanţele cu termenul expirat au rămas în depozite, fiind la fel de periculoase.

În perioada 2007-2008, în cadrul unui proiect finanţat de Fondul Global de Mediu şi Banca Mondială, au fost evacuate în Franţa 1.269 de tone de pesticide. În 23 de localităţi sunt însă în continuare stocate circa 6.000 de tone.

Chiar şi depozitele golite prezintă pericol. După destrămarea URSS, acestea au fost repartizate în calitate de cote valorice.

„Unii ţărani au luat materiale de construcţii şi le-au folosit prin gospodărie. Au cărat până şi butoiaele de metal şi au pus murături în ele", precizează Mariana Grama.

Un bărbat din Gura Bâcu