Pentru unii este, într-adevăr, un beneficiu în plus, iar pentru alţii un risc asumat. Mai precis, cafeaua este incompatibilă cu o anumită conformaţie genetică şi, de aceea, în cazul unor persoane, creşte riscul de afecţiuni cardiovasculare, susţin specialiştii în nutrigenomică, o nouă ramură a studiului nutriţiei.

În viitor, un banal test genetic ar putea evidenţia cine poate bea cafea fără riscuri şi pentru cine reprezintă un pericol obiceiul de a consuma această băutură energizantă zi de zi, potrivit profesorului John Berardi, nutriţionist la Precision Nutrition, pe blogul său de pe „Huffington Post“.

Totul depinde de o genă specifică, numită CYP1A2, care îi dictează ficatului să producă una dintre aceste două enzime: fie CYP1A2 rapidă, fie CYP1A2 lentă.

În cazul persoanelor care produc varianta rapidă a enzimei, de fiecare dată când beau cafea, organismul o procesează şi elimină cafeina într-un timp foarte scurt. Efectul metabolizării rapide a cafeinei este o reducere a riscului de boli cardiovasculare, desigur, în contextul unui consum moderat de cafea. Aceasta înseamnă nu mai mult de două-patru ceşti de cafea pe zi.

Însă dacă o persoană prezintă varianta lentă a enzimei CYP1A2, organismul va procesa şi va elimina cafeina într-un ritm foarte lent. Ceea ce duce, în mod logic, la creşterea riscului de boli cardiovasculare (cafeina rămânând un timp îndelungat în fluxul sangvin), chiar şi în cazul unui consum redus de cafea, potrivit specialistului american.

Tot genele dictează şi beneficiile asupra sistemului nervos

Şi în cazul legăturii dintre consumul de cafea şi sănătatea sistemului nervos, tot genele sunt cele care dictează. De altfel, mai multe studii au arătat că persoanele care consumă cantităţi moderate de cafea zi de zi au un risc mai mic de a suferi de boala Parkinson decât cele care nu au acest obicei. Totuşi, beneficiu