Cele mai problematice zone sunt în Tomis Nord, unde protecţiile existente sunt foarte deteriorate. Autorităţile au prognozat că malurile vor mai rezista maximum cinci ani dacă nu se intervine pentru reabilitarea lor.
„O politică de de menţinere a liniei ţărmului ar putea însemna o reabilitare a structurilor existente sau construirea unora noi ori a unor plaje artificiale", se arată în comunicatul emis de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, instituţia care administrează ţărmul şi plajele româneşti.
Printre soluţiile discutate pentru zona de nord se numără protecţia împotriva eroziunii, plaje menţinute prin diguri de stabilizare sau alte construcţi, reabilitarea sistemelor de apărare existente, construirea altora lor, dar şi plaje artificiale, precum şi înnisipări artificiale.
În zona de sud a ţărmului Mării Negre în municipiul Constanţa, sistemul de apărare al malurilor este ceva mai solid, autorităţile aşteptându-se ca acesta să cedeze în aproximativ 10 ani.
Zone prioritare pentru care au fost alocate fonduri
„În prezent, sunt peste 150 de milioane de euro alocate de la Uniunea Europeană pentru reabilitarea plajelor din zonele Mamaia Sud, Constanţa şi Eforie Nord, cele mai afectate de eroziune. Dorim să demarăm procedurile de licitaţie până la sfârşitul anului, iar de anul viitor să înceapă execuţia lucrărilor", a explicat Cătălin Anton, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral. Plajele litoralului românesc nu au intrat într-un proces amplu de rabilitare niciodată după 1990.
