„Filmele nu sînt atît de îndepărtate de realitate pe cît credeţi. Fiecare regizor începe de fapt cu sine însuşi. Interioritatea sa îi dă majoritatea răspunsurilor, iar colaborările pe care le are cu actorii aduc la suprafaţă un adevăr. Actul artistic inspirat de viaţa reală e de multe ori dureros, iar camera de filmat e un instrument, un microscop.“ Nicholas Ray rostea aceste vorbe într-o conferinţă ţinută cu puţin timp înainte de moartea sa, în 1979. Bolnav de cancer pulmonar, anunţa totodată că începuse lucrul la un nou film, Lightning Over Water, regizat împreună cu un tînăr talentat, pe numele său Wim Wenders. Cei doi nu erau la prima colaborare, Nicholas Ray avînd un rol scurt în The American Friend (1977), regizat de acelaşi Wenders. Dorinţa de a-şi lua adio prin intermediul unui personaj de ficţiune, un pictor ce suferă de o boală incurabilă, l-a făcut pe regizorul american să-i ceară ajutorul lui Wenders. Silabisind fiecare cuvînt, ţinînd în permanenţă o ţigară aprinsă între degete şi cerîndu-şi scuze pentru că apare într-un scaun cu rotile, Nicholas Ray îşi pregătea publicul pentru dispariţia sa. O făcea într-un mod personal şi direct: „Sper să fie un film interesant. E vorba despre oameni ajunşi în momentul în care trebuie să-şi facă inventarul. Ştiu că n-ar trebui să vorbesc despre el, dar are o distribuţie interesantă. Fac parte din ea“.

DE ACELASI AUTOR BIEFF în 10 titluri+1 Nimic nou în Alaska Rețete din filme - o scurtă listă de eșecuri IIFF 2010 – Jurnal Cariera cinematografică a lui Nicholas Ray de la mijlocul secolui trecut l-a transformat într-un artist legendar. Filme ca They Live by Night (1949), In a Lonely Place (1950), The Lusty Men (1952), Rebel Without a Cause (1955), Bigger Than Life (1956) sau Bitter Victory (1957) ofereau spectatorilor personaje vulnerabile, veridice, de cele mai multe ori singuratice, aflate în conflict cu so