Posesorii de oi s-au tocmit ieri cu proprietarii de turme pentru perioada cât vor sta la munte şi au sfinţit animalele.
Tradiţia transhumanţei, veche de peste 500 de ani, se păstrează în comuna Negrileşti. Ca în fiecare an, de sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, a avut loc spectacolul boteitului la oi, sau urcarea oilor la munte cum i se mai spune în popor, la care ciobanii au negociat cu proprietarii animalelor preţul.
Practic, are loc o tocmeală, în funcţie de cât lapte dă fiecare oaie.
"Vă dăm şase kile de caş şi două de urdă de oaie", au încercat ciobanii să îi convingă pe săteni. Numai că aceştia s-au ţinut tare şi nu au cedat până au căzut la înţelegere pentru opt kilograme de caş şi trei de urdă.
Un rol important la tocmeală îl au boşiţele, nevestele ciobanilor, care mulg oile. Acestea trebuie să fie cât mai frumoase pentru ca ciobanii să negocieze cât mai mult în favoarea lor.
După tocmeală, ciobanii au fost cinstiţi cu ţuică şi vin de Vrancea apoi a urmat sfinţirea oilor pentru a fi păzite de lupi şi urşi cât timp sunt în munţi. După ce preotul le-a dat binecuvântarea ciobanilor, a început procesul de transhumanţă. Turmele de oi se vor întoarce în sat abia la toamnă. Foto Transhumanţă la Negrileşti
„Boteitul olilor pentru comunitatea negrileşteană înseamnă cel mai mare eveniment. Toţi oamenii ştiu că se scot oile către munte, pentru a avea hrana necesară pentru vară şi se întorc în sat în septembrie. De obicei, din Negrileşti pleacă în jur de 5000 de oi, fie prin Ardeal, fie în localităţile de şes din jurul Focşaniului”, spune primarul comunei Negrileşti, Ion Văsuianu.
Mâhnirea oamenilor locului este că în sat a scăzut mult numărul de oi după ce mare parte din tineri au plecat la muncă în străinătate.
„Chiar dacă am avea zece oi, trebuie să facem boteitul. Oile mele le-am dat la cioban. Pentru
