Ministrul Laszlo Borbely atrage atenţia că etnicii maghiari din România au continuitate şi tradiţii de sute de ani şi nu pot avea statutul emigranţilor veniţi de 50 de ani din Maroc în Franţa.
Indiferent că la putere au ajuns partide de dreapta sau de stânga, UDMR a reuşit să se facă utilă, dovedind că poate juca rolul de „formaţiune-cheie" a guvernărilor. Aplicând îndelung discutata „politică a paşilor mărunţi", Uniunea a reuşit să obţină, în ultimele două decenii, drepturi la care nici nu visa comunitatea maghiară din România înainte de 1989.
Atentă la „slăbiciunile" partidelor româneşti, garnitura de lideri ai UDMR a ştiut să se folosească de orice moment prielnic pentru a ieşi în avantaj. Oricum, miniştrii pe care i-a trimis în diferitele cabinete constituite după 1996 nu s-au făcut de râs, ba dimpotrivă, au avut o activitate apreciată atât de către funcţionarii obişnuiţi, cât şi de către partenerii politici.
Unul dintre „miniştrii-veterani" ai UDMR, Laszlo Borbely, s-a aşezat în această săptămână „La masa Adevărului" pentru a le vorbi cititorilor noştri despre relaţiile dintre români şi maghiari, dar şi despre domeniul pe care îl păstoreşte în guvernul Boc - mediul. În rândurile care urmează veţi descoperi, cu siguranţă, o parte dintre atuurile prin care liderii Uniunii au devenit indispensabili marilor partide.
CARTE DE VIZITĂ
- S-a născut la 26 martie 1954, la Târgu-Mureş.
- A absolvit Institutul de Ştiinţe Economice din Timişoara şi un seminar postuniversitar la Universitatea din Salzburg.
- Înainte de 1989 a lucrat ca economist la diverse întreprinderi din Reghin şi din Târgu Mureş.
- Este vicepreşedinte executiv al UDMR.
-Până în prezent, a obţinut cinci mandate de deputat.
-A fost ministru în trei guverne.
-Actualmente este ministru al Mediului şi Pădurilor.
Adevărul: Put