Mănânc mazăre cu aripioare. Mazărea nu este fiartă şi de aceea înghit câte o boabă, cu noduri. Cineva sună la uşă. Deschid. Un cerşetor aproape mort de foame îmi cere o bucată de pâine. De gât îi atârnă un carton pe care scrie „Am lucrat la INSOMAR”. Asta mi-ar plăcea să scrie pe carton. Cu boabe de mazăre nefiartă mi-aş dori să-l scuip pe cerşetor. Şi să moară de foame, uitându-se cum mănânc aripioarele de pui.
Într-o ţară normală, după eşecurile exit-poll-urilor în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, INSOMAR, CCSB, CURS şi CSOP ar trebui să moară de foame. Iar piaţa aşa-numitelor „institute de cercetare” să se prăbuşească şi să dispară. Asta în ciuda scuzelor împănate cu tot felul de termeni de specialitate de către „cercetători”: marjă de eroare, eşantion, calibrare. Aceste „institute” au distrus încrederea în sondaje. Definitiv! Şi nu este vorba doar de barometrele de opinie, ci de practica cercetărilor comerciale. De-acum înainte, companiile private ar trebui să-şi angajeze firme din străinătate pentru a afla care sunt cotele de piaţă ale produselor şi brandurilor pe care le au pe piaţa noastră. A investi acum în cercetarea românească înseamnă să bagi bani în buzunarele unor impostori care „îţi fac capul mare” că eşti cel mai bun, cel mai frumos sau cel mai deştept din ţară. Şi din lume! (Dacă le-ai achita factura pe măsură.)
INSOMAR şi CCSB, „institute” patronate de Realitatea (Sorin Ovidiu Vântu) şi de Intact (Dan Voiculescu), au crescut ca buruienile pe lângă posturile TV ale celor două trusturi. Au fost folosite drept instrumente de manipulare, nişte cozi de topor. Cum se simt acum analiştii şi comentatorii politici (cei care mai au o brumă de onestitate) după ce au mestecat rezultatele celor patru exit-poll-uri, în seara alegerilor prezindenţiale? Ca nişte mâncători de... mazăre nefiartă.
Dar şi de această dată, ac
