Cele 77 de posturi de inspectori guvernamentali înregistrate în prezent la Secretariatul General al Guvernului ar urma să dispară, iar persoanele care deţin în prezent această calitate vor intra într-un corp de rezervă din care pot fi selectaţi pentru a ocupa poziţii de prefecţi sau subprefecţi atunci când va fi nevoie. Ideea aparţine Cabinetului Boc şi a fost transpusă într-un proiect de lege care va fi dezbătut de Parlament în regim de urgenţă, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean.

"Anul trecut s-au cheltuit pentru aceste posturi cinci milioane de lei, din care 3,65 milioane lei pentru salarii, prime de vacanţă şi al 13-lea salariu, alte 350 mii de lei pentru deplasări, iar un milion de lei pentru contribuţiile angajatorului", a precizat Ioana Muntean, explicând că pentru 2011 cheltuielile ar fi fost comparabile.Până în prezent, Guvernul plătea pentru inspectorii guvernamentali inclusiv locuinţe, telefoane mobile şi maşini de serviciu, dacă aceştia erau detaşaţi în alte localităţi decât cele de domiciliu.

Odată intraţi în corpul de rezervă, înalţii funcţionari publici trebuie să rămână acolo maximum trei ani, timp în care vor fi nevoiţi să urmeze cursuri de perfecţionare. În orice moment, ei pot fi solicitaţi de Guvern să ocupe funcţiile pentru care s-au pregătit sau chiar posturi de rang inferior.

Cine i-a făcut "înalţi" pe funcţionarii publici

Majoritatea inspectorilor guvernamentali sunt foşti prefecţi sau subprefecţi PSD şi PNL, mutaţi pe aceste posturi după ce au fost eliberaţi din funcţii.

Deşi, teoretic, trimişii Guvernului în teritoriu ar trebui să fie apolitici, atât Călin Popescu Tăriceanu, cât şi Emil Boc şi-au instalat în aceste posturi oameni agreaţi de partidele lor. Odată demişi, legea obliga Executivul să-i trimită în teritoriu pe diverse poziţii pentru care nu aveau atribuţii clar determinate. „