Problema României nu e aceea că are o constituţie eventual lacunară şi perfectibilă. Asta se poate rezolva. România are de fapt mai multe constituţii, şi un stat nu poate supravieţui acestei realităţi. Acel text tipărit şi aşezat în broşuri nu interesează pe nimeni. Preşedintele şi cercul lui de apropiaţi au constituţia lor, pe care o ţin în buzunarul de la pantaloni atunci când călătoresc în secuime, "constituţie" unde scrie că şeful statului are imunitate şi că poate tutela liniştit Guvernul.
Duminică a avut loc la "Brusel" (cum spune un important lider român) o reuniune informală, de fapt un dejun de lucru, la nivelul şefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, care şi-au propus să dezbată strategiile anticriză la nivel comunitar, dar şi naţional. A fost, evident, o întâlnire cu teme tehnice, axate pe problematica financiară şi economică. Iată de ce statele au fost reprezentate acolo, firesc, de cei care răspund politic de evoluţiile din domeniile respective: 23 de şefi de guvern au venit în capitala Belgiei, incluzându-i aici şi pe cancelarii Germaniei şi Austriei. Şi mai pragmatică, Portugalia şi-a trimis la reuniune ministrul de Finanţe. Doar trei state au fost reprezentate la nivel de preşedinţi: Franţa, România şi Cipru. Primul caz e cunoscut şi e celebru. Franţa are un sistem constituţional unic în Europa, iar preşedintele are atribuţii executive ample, fiind cel care conduce şi şedinţele cabinetului. În ceea ce-l priveşte, Ciprul este o republică prezidenţială. Conform Constituţiei Republicii Cipru, preşedintele ţării este şi preşedinte al Consiliului de Miniştri!
O primă concluzie: România a fost singura republică parlamentară din UE reprezentată la nivel de preşedinte într-o reuniune cu un subiect care nu intră în atribuţiile constituţionale ale preşedintelui. Mai mult, Emil Boc nu a mers la reuniune nici ca "secund
