Piţărăii, irozii şi căluşerii sunt purtători ai tradiţiilor readuse în memoria românilor cu ocazia Sărbătorilor.
La Ignat a avut loc deschiderea Sărbătorilor. Se spune că timpul devine sacru, iar oamenii - mai buni. Tradiţia este veche de când lumea. „Momentul solstiţiului de iarnă s-a celebrat întotdeauna. Atunci se consideră că este sacrificat anul cel vechi şi urmează 12 zile şi 12 nopţi de sărbătoare şi de ospăţ", a explicat conf. univ. dr. Marina Cap-Bun, de la Facultatea de Litere a Universităţii „Ovidius" din Constanţa.
Capra, obicei moldovenesc
Colindătorii din toată ţara repetă de zor în zilele ce preced marea Sărbătoare, iar gospodinele pregătesc colindeţele, adică darurile pentru cei care fac urări de bine. Colindele ce răsună în noaptea magică de Ajun sunt cele mai frumoase. Înainte de marea Sărbătoare, copiii merg cu Moş Ajunul. Micuţii vestesc Naşterea Mântuitorului şi primesc în dar dulciuri, fructe şi bani.
Tot în Ajun încep şi jocurile cu măşti. Cel mai cunoscut este Capra, practicat în satele din sudul judeţului Constanţa. Obiceiul este specific satelor din Moldova, dar este întâlnit şi în judeţul Teleorman, unde se numeşte „turcă". O ceată de tineri însoţiţi de capra cu botul clămpănitor umblă din casă-n casă pentru a face urări de sănătate şi belşug. Colindătorii fac mult zgomot, pentru a alunga spiritele rele.
Piţărăi cu măşti, obicei unic din Oltenia Foto: Alin Ion
Craii, obicei din Maramureş
Obiceiul este împrumutat din Maramureş, unde se numeşte Viflaim. „Asta se întâmplă cu câteva săptămâni înainte de Crăciun, chiar la intrarea în Post. Până în seara de Ajun, fiecare trebuie să ştie exact ce are de făcut şi niciunul nu are voie să iasă din cuvântul bătrânilor", a spus etnologul Janeta Ciocan. Este vorba despre o scenetă populară despre Naşterea Domnului, venirea magilor şi regele
