Miliardarii de top sunt exponenţii sporturilor „de elită“, dar în spatele lor sunt o mulţime de oameni, mai puţin înstăriţi, care fac eforturi substanţiale pentru a obţine performanţă sau pur şi simplu din pasiune. Golful, iahtingul şi tenisul au câştigat teren în faţa ciclismului, scrimei şi echitaţiei, distracţia principală a aristocraţilor cu afinităţi sportive din perioada interbelică.

Iahtingul a apărut în România în 1921. În perioada interbelică aveam şase terenuri de golf, iar snooker se joacă de la începutul secolului al XX-lea. Cu toate acestea, în România doar o mână de oameni practică, cei mai mulţi adepţi fiind manageri, cu suficiente posibilităţi financiare. Totuşi, nu caracterul exclusivist, ci eticheta, disciplina şi obiectivitatea sunt atributele care atrag, după cum susţin pasionaţii acestor sporturi.

Golful, de pildă, a fost considerat mereu sportul oamenilor de afaceri. Multe tranzacţii au fost realizate după o lovitură reuşită. Dacă înainte de cel de-al Doilea Război Mondial existau în România şase terenuri de golf, în perioada comunistă a rămas un singur teren unde putea fi practicat acest „sport burghez": Clubul Diplomaţilor din Parcul Herăstrău din Bucureşti. În prezent, numărul jucătorilor, potrivit reprezentanţilor Federaţiei Române de Golf, se ridică la aproximativ 700. Pe lângă cei înregistraţi oficial, există însă sute de amatori care practică sportul doar din pasiune.

Începuturile sunt mai ieftine. O lecţie de o oră costă de la 10 euro de persoană. De la distanţă, pare un sport simplu, dar mânuirea crosei cu dexteritate este un proces de durată, care poate însemna şi 15-30 de ore de antrenament. Odată „infectat" cu microbul acestui sport, orice pasionat va trebui însă să facă investiţii serioase: un set de crose porneşte de la 350 de euro şi poate ajunge la 1.800 de euro.

Terenuri cu acces limitat

După ce ech