Daniel Sandru

As risca o supozitie explicativa pentru faptul ca "masa puterii" amplasata duminica de municipalitatea ieseana оn fata Palatului Culturii nu a atras prezenta nici unui parlamentar care sa reprezinte coalitia aflata acum la guvernare. Aceasta supozitie trimite la ideea ca, оn afara de albul infinit care-o acoperea, masa era cam sarmana: nu tu o maslina, un carnacior, "coci-coli" ori "sampaneuri", "somonfumeuri" sau "icrenegreuri". Caci, de-ar fi fost macar un sortiment din cele prezentate, poate ca parlamentarii puterii ar fi raspuns invitatiei primarului Nichita cu mult mai multa generozitate. Mangaindu-si papilele cu gustul a ceva din cele amintite mai sus, audientele оn aer liber ar fi mers unse. Ba mai mult, poate ca si multe dintre nevoile cetatenilor ce participa la astfel de audiente ar fi fost mult mai usor ostoite. Dar, asa cum politicienii au avut mereu grija sa ne aminteasca, unde nu-i macar un ciolan de ros, nimeni nu se-ngramadeste. Si, cum ciolanul nu se gasea pe "masa puterii", ci prin cotloanele relationale pe care mai orice parlamentar cu scaun la cap le are, mai cu seama atunci cand partidul sau este la guvernare, iesenii au putut admira o masa la care au constatat ca pot vorbi singuri si оn van. Lasand gluma la o parte, imaginea pe care o ofera supozitia de mai sus este una care sugereaza ca, dincolo de chestiile ce tin de marketingul politic banal, parlamentarii n-au оn fapt nici o treaba cu cei ce i-au votat. E si normal: la оngramadeala pe care-o face posibila scrutinul pe liste de partid, important e sa te afli acolo, ca oricum te-alegi, de ai un loc cat de cat mai оn fata. Ce-i grav оn toata afacerea asta e de-responsabilizarea parlamentarului prin raportare la cetateni. Cand nu te poate trage nimeni la raspundere, pentru ca al de-i important e partidul (mai bine spus, seful de filiala ce te-mpinge pe li