*Mihnea Constantinescu nu ar fi trebuit anunţat ca ambasador înainte de a primi agrementul, susţine şeful diplomaţiei moldovene, Andrei Stratan
* „Este dreptul lor suveran să o facă (respingerea acreditării-n.r.). Nu fac comentarii la domnul Stratan şi, credeţi-mă, nici nu merită o astfel de discuţie în acest moment”- a declarat, pentru Gândul, ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu
Tensiunile diplomatice româno-moldovene din ultimele săptămâni prind noi forme. Cel mai recent „punct fierbinte” în relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti- respingerea acreditării ambasadorului român Mihnea Constantinescu- aduce în discuţie problema procedurilor şi cutumelor diplomatice. Mai exact, vineri, Ministerul moldovean de Externe a solicitat, printr-o notă verbală, Ministerului român de Externe să propună o altă persoană decât Mihnea Constantinescu pentru postul de ambasador la Chişinău, fără a comunica motivele respingerii.
Potrivit articolului 4, alineatul al doilea din Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice, încheiată la 18 aprilie 1961, statul acreditar (Republica Moldova) nu are obligaţia de a argumenta statului acreditant (România) raţiunile unei astfel de hotărâri. Numai că şeful diplomaţiei moldovene, Andrei Stratan, a explicat, pentru Agerpres, care au fost motivele ce au condus la respingerea lui Mihnea Constantinescu. „Potrivit uzanţelor diplomatice şi convenţiilor internaţionale în domeniu, numele ambasadorului propus poate fi făcut public doar după primirea agrementului din partea statului unde acesta urmează să-şi îndeplinească misiunea. România a încălcat aceste prevederi şi a anunţat numele ambasadorului înainte de a fi primit agrementul”, a declarat Stratan.
„Un pretext care denotă preferinţa pentru un gest ostentativ şi inamical”
Explicaţiile ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene din Republ