Din multe puncte de vedere, Uniunea Europeană s-a vrut o zonă în care oamenii să fie liberi să îşi caute locuri de muncă, făra a avea bariere. Însă adâncirea crizei economice crează adevărate "linii de divizare" pe tot continentul, interesele naţionale devenind tot mai pronunţate. Cu toate că, teoretic, toţi cetăţenii Uniunii Europene au drepturi egale pe piaţa muncii, unii sunt mai egali decât alţii pe măsură ce apar îngrijorările la nivel naţional sau chiar local,

Din multe puncte de vedere, Uniunea Europeană s-a vrut o zonă în care oamenii să fie liberi să îşi caute locuri de muncă, făra a avea bariere. Însă adâncirea crizei economice crează adevărate "linii de divizare" pe tot continentul, interesele naţionale devenind tot mai pronunţate.

Cu toate că, teoretic, toţi cetăţenii Uniunii Europene au drepturi egale pe piaţa muncii, unii sunt mai egali decât alţii pe măsură ce apar îngrijorările la nivel naţional sau chiar local, comenteaza New York Times.

Cotidianul american ilustrează cazul românului Constantin Marius Mituletu care este nevoit să se întoarcă în România dupa ce piaţa muncii din Spania a devenit prea "îngustă" pentru stăini.

Aceeaşi situaţie este şi în cazul Irlandei, denumită "Dublinski" din cauza numărului foarte mare de imigranţi est-europeni. Astfel, din luna aprilie a anului trecut până în prezent, 50.000 de imigranţi au părăsit Irlanda, întorcându-se în ţările de origine.

"Lucrurile s-au schimbat rapid", spune Monica Jelinkova, o tânără de 25 de ani care a imigrat în Irlanda în urma cu un an şi jumătate. "Când am venit aici eram un grup de 15 imigranţi. Acum am rămas doar 4", adaugă Monica Jelinkova.

Astfel, mare parte dintre imigranţii din Europa de Est, America Latină, Africa sau chiar China, veniţi în căutarea unui loc de muncă mai bun în Spania, Italia, Irlanda sau Marea Britanie, sunt nevoiţi să se întoar