Prin listare, Bursa de la Bucureşti mai face un pas spre unirea cu cea de la Sibiu. Valoarea celor două pieţe rămâne însă nodul gordian pe care acţionarii trebuie să-l taie pentru o fuziune de succes.
Când Forbes România se pregătea să trimită la tipografie numărul 33, Bursa de la Bucureşti făcea pasul pe piaţa de capital ca emitent, deschizând şedinţa de tranzacţionare la puţin peste 30 de lei pe acţiune. Prin această operaţiune acţionarii BVB au netezit drumul spre unificarea celor două pieţe. Şi asta vine la doar patru luni după schimbarea conducerii bursei bucureştene, care a fost primul pas spre încheierea războiului dintre bursa de la Bucureşti şi cea de la Sibiu (Sibex).
Dar fuziunea şi valoarea reală de piaţă a celor două entităţi au fost subiecte mai intens discutate decât listarea în sine, pe holurile bursei. Atât înainte cât şi după deschiderea oficială a primei şedinţe de tranzacţionare pentru emitentul BVB.
Prin listare se lasă investitorilor sarcina stabilirii valorii reale a celor două burse şi se face încă un pas spre depăşirea problemei de acum patru ani când raportul de conversie a fost principala cauză a eşecului fuziunii. În 2006, prin evaluarea realizată de casa de consultanţă Ernst&Young se stabilea un raport de 13 acţiuni BMFMS la o acţiune BVB. La aproximativ patru ani distanţă, raportul de forţe este de circa şase acţiuni Sibex pentru fiecare acţiune a Bursei de la Bucureşti.
Un raport semnificativ mai avantajos pentru sibieni decât cel din urmă cu trei-patru ani şi, prin consecinţă, un motiv în plus de nemulţumire pentru cei care nu văd cu ochi buni fuziunea. Asta pentru că, la un calcul simplist, un acţionar care deţine un milion de acţiuni la Sibiu ar primi la conversie aproximativ 190.000 de acţiuni BVB. În urmă cu patru ani, acelaşi acţionar ar fi primit doar 80.000 de acţiuni. Un lucru greu de acceptat de adversa