Doi cercetători de la Institutul de Antropologie al Academiei Române pun pe tapet rolul expunerii cadavrelor umane, plecând de la expoziţia găzduită de Muzeul Antipa până la finele acestei luni: este o lume nouă deschisă publicului larg cu scopul de a-l educa sau este o limitare a cunoaşterii fiinţei umane?
Alexandra Ion şi Valentin-Veron Toma, ambii cercetători la Institutul de Antropologie Francisc J. Rainer al Academiei Române, văd expunerea cadavrelor umane pentru publicul larg în mod diferit, fiecare tributar propriului curent, ea mai aproape de antropologia culturală, el de antropologia medicală.
Însă, împreună au decis că este nevoie de o dezbatere în sânul oamenilor de ştiinţă, în primul rând, vizavi de impactul unui astfel de eveniment la nivelul societăţii. Cât e progres ştiinţific şi cât un eveniment care îmbină educaţia şi entertaiment-ul, plăcerea publicului, un soi de „edutainment“?
„Misterul fiinţei umane nu poate fi descoperit doar din perspectiva biologică. Există pericolul ca expunerea corpului uman să lase impresia unor vizitatori că asta e tot, că la asta se rezumă fiinţa umană“, este de părere Alexandra Ion, interesată de aspectele „culturale şi filosofice“ ale unui asemenea fenomen.
Pe de altă parte, Dr. Valentin Toma, medic şi cercetător în domeniul antropologiei medicale, laudă nu doar tehnica conservării cadavrelor umane, dusă de Dr. Gunther von Hagens la nivel de afacere mondială profitabilă, dar şi educarea neiniţiaţilor în privinţa cunoaşterii propriului corp pe dinăuntru.
Valentin Toma, cercetător în domeniul antropologiei medicale FOTO: Andreea Baron
„Progres ştiinţific“
„Cred că este un progres educaţional, ştiinţific fantastic, este o dezvăluire a unor exponate ascunse privirii profane şi o ocazie bună pentru cei care vor să poată vedea ce e sub pielea lor. De ce să nu creştem nivelul d
