Deficitul este acoperit din economia necontabilizată. Din ceea ce "ciupesc" milioane de oameni din activităţi economice neinregistrate şi netaxate. Sau din trafic clandestin, evaziuni in stil mare sau crimă organizată
 Merită să facem un calcul. Ca să vedem pe ce fel de căştiguri mizează romănii şi ce fac cu banii.
Şase sunt cele mai importante categorii de venituri, cu care romănii s-au obişnuit după decembrie â89: 1) din muncă; 2) din afaceri, ce presupun şi ele muncă, la care se adaugă iniţiativa şi riscul; 3) din rente; 4) din fonduri de protecţie socială; 5) din mica sau marea corupţie; 6) din furt şi inşelăciune.
Baza subzistenţei majorităţii familiilor o constituie salariile, pensiile şi ajutorul social. Salariile ce abia au reuşit să treacă peste echivalentul in lei al unei sume incă neindestulătoare, de 250 - 300 de euro pe lună, şi pensiile ce se situează la niveluri cu mult sub limita decenţei. Căt despre ajutorul social⦠Dacă insă punem cap la cap, pe de o parte, preţurile de consum, in creştere, chiar dacă ate-nuate acum, alături de tărguielile zilnice ale populaţiei, iar pe de altă parte, salariile şi veniturile din afaceri, plus pensiile şi ajutoarele sociale, nu ajungem la o balanţă echilibrată. Fiindcă intrările de bani sunt mai mici decăt cheltuielile intr-un moment in care consumul continuă să crească.
De unde provin diferenţele? Vom incepe căutarea explicaţiilor cu un tip de căştiguri specifice economiei de piaţă: banii făcuţi din⦠bani. Consumul amănat, prin economisire, aduce un plus de căştig: dobănzile din depozitele bancare. Mai puţin atractive, in condiţiile inflaţiei in scădere continuă, dar incă semnificative. Fără să acopere diferenţa.
Adăugăm căştigurile aduse de investiţii financiare. Incepănd cu banii incredinţaţi fondurilor mutuale şi transformaţi in capital de aceste instituţii proprii economiei d
