HotNews a sustinut intotdeauna necesitatea unei reforme capitale a sistemului medical romanesc. Aceasta atitudine nu este generata de pareri speculative, ci de fapte limpezi pentru orice individ cu capul pe umeri. Medicina romaneasca, cu unele exceptii profesionale izolate, este intr-un mare impas. In timp ce o minoritate bogata se trateaza la Viena, cei mai multi dintre noi stam la cozi si avem parte de tratamente superficiale.
Cat despre finantarea sistemului medical: nu doar ca suntem saraci si nu indreptam suficient de multi bani spre medicina, dar si putinul care ajunge in spitale este prost administrat si risipit in favoarea unei elite medicale care face afaceri in cel mai profitabil domeniu din lume - medicina - si cu cel mai avantajos partener de afaceri din Romania - statul.
Dar, in ciuda nevoii de reforma, in ciuda acordului cu premisele valide de la care aceasta reforma parea sa fi inceput, Romania a iesit din epoca in care inghitea orice privatizare pe nemestecate, doar pentru ca poarta stralucitoarea eticheta a reformei. Nu poate exista o reforma buna pe baza unui proiect de lege incomplet.
Care ar fi fost leacul bun administrat medicinei romanesti de acest proiect de lege? In prezent, cetateanul roman cheltuie la doctor bani buni, bani privati: 17,7% din totalul chetuielilor medicale in Romania (mai mult decat in Olanda sau Marea Britanie) sunt scosi direct din buzunarul pacientului care plateste fie pe sub masa, fie in plic, fie direct pe biroul cabinetelor private care nu taie chitanta. Daca legea ar fi fost aprobata, o mare parte din acesti bani ar fi iesit din zona gri a coruptiei, ogor gras al "baronilor sanatatii", intrand in geografia dificila dar vizibila a competitiei private. Acolo unde nici un mare "baron" nu s-ar mai simti in largul sau.
Este probabil unul dintre motivele pentru care, in proiec