Suntem în plin sezon de vaccinare, trei campanii de acest tip fiind derulate: cea împotriva gripei sezoniere, cea împotriva gripei A(H1N1) şi cea împotriva cancerului de col uterin. Însă discuţiile aprinse iscate pe marginea siguranţei vaccinurilor ne fac să ne întrebăm: riscăm dacă nu ne vaccinăm sau mai degrabă riscăm vaccinându-ne?
Vaccinarea este cel mai modern instrument de prevenire a bolilor infecţioase pe care ni-l pune la îndemână evoluţia ştiinţei. Chiar şi aşa, doar unele formule de vaccin şi-au dovedit pe deplin eficienţa, celelalte stârnind controverse şi fiind privite cu suspiciune deocamdată, dat fiind că administrarea lor a fost asociată cu o serie de reacţii adverse.
Două dintre cele mai recente controverse de acest tip vizează vaccinul împotriva gripei A(H1N1) şi vaccinul împotriva cancerului de col uterin (cervical). Află cum poţi face din vaccinare un aliat al imunităţii tale.
Cum acţionează vaccinurile
Virusurile sunt particule submicroscopice cu înveliş proteic şi conţin secvenţe ADN sau ARN, ceea ce le face foarte adaptabile condiţiilor de mediu şi, implicit, rezistente. Tocmai de aceea, realizarea unor formule care să contracareze acţiunea acestor agenţi patogeni este o mare provocare.
În principiu, vaccinurile, indiferent de strategia pe care se bazează în combaterea efectelor agentului patogen, umăresc obţinerea unui răspuns imun la nivelul organismului, prin producere de anticorpi specifici. Preparate biologice, ele pot conţine virusuri atenuate ori inactivate şi/sau proteine recombinate, componente microbiene purificate, proteice sau polizaharidice (zaharuri) ori anatoxine.
Protecţia imunologică dată de vaccin se instalează după un interval variabil de la inoculare (săptămâni, luni) şi este de ordinul anilor. În majoritatea cazurilor, infecţia virală oferă protecţie împotriva