Ionel Ulezu a ajuns să fie o maşină de bani pentru Băhăian, după care a fost ucis de Valentin Şlepac, fiind a treia victimă a clanului.
Ionel Ulezu s-a născut la 21 septembrie 1968 şi a copilărit în satul Carvăn, comuna Lipniţa. În satul natal a urmat primele opt clase, după care a venit la Constanţa şi a mai urmat clasele a IX-a şi a X-a. S-a întors în comuna Lipniţa, unde a lucrat ca tractorist, în urmă cu 15 ani. A vrut să câştige mai mulţi bani şi s-a întors la oraş, acolo unde se afla şi sora lui. Nu s-a putut adapta cu traiul greu de la oraş şi aproape că nu avea ce pune în gură la sfârşitul zilei, fiind adesea confundat cu un om al străzii. Până într-o zi, când s-a dus la un liceu din Constanţa, cerând un loc de muncă. La liceu, bărbatul a lucrat ca fochist, timp de trei ani, şi a fost cazat într-un cămin dezafectat. De altfel, adresa din buletin a victimei lui Băhăian este la locul de muncă de la liceu, Bulevardul I. C. Brătianu nr. 248. „Arăta ca un boschetar când a venit. Ne-am făcut milă de el şi l-am ajutat. Îi aduceam lucruşoare de acasă, îl lăsam să doarmă aici“, susţine A. B., directorului liceului constănţean, care nu a dorit să-i dezvăluim numele, de teamă să nu păţească ceva.
Îi făcea avansuri sexuale Ionel Ulezu a fost nevoit să plece după ce administratorul de la acea vreme al căminelor l-a reclamat că a furat calorifere, dar şi pentru că atunci când se îmbăta făcea urât. Tot atunci, Ulezu s-a plâns şefului că un coleg de serviciu îl agresa sexual, atunci când rămânea peste noapte la el, deşi avea familie acasă. Despre Ulezu, directorul îşi aminteşte că era speriat chiar şi atunci când îşi auzea numele. Pe perioada în care a lucrat ca fochist, Ulezu s-a împrietenit cu un coleg de muncă, căruia îi spunea naşul. „Nu a avut nevastă, dar a umblat cu o femeie, Dida, care îl aprecia. Tot zicea că, dacă se însoară, îl pune naş pe prietenul lu
