De nouă ani, Romånia nu a mai reuşit să înscrie niciun monument pe lista Patrimoniului mondial. În speranţa că îi vor îndupleca pe oficialii UNESCO să accepte Sibiul, autorităţile de la Bucureşti promit creşterea fondurilor alocate de la bugetele locale şi protejarea obiectivelor. În relaţia cu UNESCO, autorităţile de la Bucureşti au luat în ultimele cinci luni mai multe măsuri decåt în ultimii cinci ani. A luat naştere Comisia permanentă comună a Camerei D
De nouă ani, Romånia nu a mai reuşit să înscrie niciun monument pe lista Patrimoniului mondial. În speranţa că îi vor îndupleca pe oficialii UNESCO să accepte Sibiul, autorităţile de la Bucureşti promit creşterea fondurilor alocate de la bugetele locale şi protejarea obiectivelor.
În relaţia cu UNESCO, autorităţile de la Bucureşti au luat în ultimele cinci luni mai multe măsuri decåt în ultimii cinci ani. A luat naştere Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, singura de acest tip din statele membre. Apoi, după şapte ani în care Legea monumentelor istorice s-a dovedit ineficientă în ceea ce priveşte protejarea efectivă a acestor obiective, autorităţile au decis să o modifice. De asemenea, în condiţiile în care fondurile alocate de Guvern pentru protejarea siturilor din patrimoniu sunt insuficiente (vezi grafic), un alt proiect de lege propune trecerea unei mari părţi din cheltuieli în curtea autorităţilor locale.
Că era timpul să se ia măsuri în acest sens stau mărturie evenimente pe de o parte dramatice, pe de alta hilare. În luna iunie a acestui an, de exemplu, măicuţele de la mănăstirea Hurezi erau acuzate de vandalizarea aşezămåntului, după ce, în urma unei vizite a premierului Tăriceanu, s-a constatat că acestea demolaseră cåteva construcţii din perimetrul mănăstirii şi, potrivit unor surse din Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice, citat