LECTIA DE INFRANARE Dincolo de portile Manastirii Ghighiu, de langa Ploiesti, cei cu sufletul deschis sunt intampinati de ingeri.
Vizitatorii pasesc cu emotie pe pietrele roase de timp ale Manastirii Ghighiu si devin martori tacuti ai rugaciunilor unei femei care de minute bune privea catre Fecioara Maria din icoana. Lacrimile femeii, cu un trup imputinat de timp, de post si de rugaciune curgeau nestingherite.
Printre credinciosi umbla vorba ca aici exista o icoana care face minuni. Se spune ca ii scapa de boli, de necazuri, de blesteme si li se implinesc cele mai tainice dorinte. Vizita la manastire nu viza icoana facatoare de minuni, ci o discutie cu Maicuta Lavrentia despre tainele Postului.
POST. Postul reprezinta momentul de inaltare al fiecarui crestin, clipa in care lasa la o parte toate necazurile, certurile, neintelegerile. O aspiratie spre mai bine, nu doar un anumit set de reguli restrictive din punct de vedere alimentar. La Ghighiu esti bine primit, chiar daca deranjezi tihna maicutelor. Chipurile lor exprima liniste, una pe care nu o gasesti prea usor in orasul zgomotos din care vii. Aici, vizitatorul se poate ruga si gandi la Cel de Sus fara oprelisti.
Bisericuta, pazita de chilii cu muscate si ghetisoara in ferestre, vegheaza la pastrarea bunei desfasurari a slujbelor. Manastirea adaposteste o obste de 48 de suflete. In ciuda faptului ca vizitatorii sunt tentati sa creada ca daca tin post mai tot timpul, si intr-adevar nu prea se ating de o bucatica de carne, firavele maicute sunt lipsite de vlaga, totusi ele pun mana si dau zapada de pe alei. Cele care nu sunt pe afara, cu tot felul de treburi sau pe la animale au grija de vizitatorii care se roaga in biserica, la Icoana Facatoare de Minuni a Maicutei Domnului, ii conduc la Paraclis, la izvorul din spatele manastirii, unde se presupune ca ar fi pus calcaiul Sfanta Fecioara si
