Atentatul împotriva lui Benazir Bhutto nu prezintă elemente ieşite din comun, dar consecinţele sunt greu de anticipat. An de an, sute de politicieni, activişti, poliţişti sau militari sunt

Atentatul împotriva lui Benazir Bhutto nu prezintă elemente ieşite din comun, dar consecinţele sunt greu de anticipat. An de an, sute de politicieni, activişti, poliţişti sau militari sunt ucişi din diverse motive. Nimeni nu este în siguranţă într-o ţară în care violenţa face parte din lupta pentru putere încă de la obţinerea independenţei, în 1947.

În ultimul număr din octombrie, săptămânalul american "Newsweek" califica Pakistanul drept cea mai periculoasă zonă din lume. După atentatele de la World Trade Center, guvernul de la Islamabad a devenit un aliat al SUA, jucând un rol esenţial în lupta împotriva Al-Qaida şi a altor grupări teroriste.

În acelaşi timp, mulţi lideri talibani s-au format în Pakistan, iar serviciile secrete americane au primit în repetate rânduri informaţii referitoare la faptul că liderul Al-Qaida, Osama Bin Laden, s-ar ascunde în această ţară, vecină cu Afganistanul.

Societate neomogenă, cu interese diferite

Putere nucleară din 1998, Pakistanul este o ţară în care conflictele interne sângeroase sunt completate de disputele aprinse privind noţiunile de democraţie, modernitate şi rolul islamului. Societatea pakistaneză nu a fost niciodată omogenă. Fricţiunile adânci au ieşit la iveală mai ales după sfârşitul ocupaţiei sovietice în Afganistan şi începutul războiului civil.

Combatanţii afgani şi "sponsorii" lor din lumea musulmană au răspândit o ideologie radicală. Aceasta punea sub semnul întrebării legăturile pe care unele ţări musulmane le aveau cu Occidentul. Cel mai afectat a fost Pakistanul, cu o populaţie majoritar musulmană, dar având în general lideri laici.

Combinat cu un curent antiamerican, rolu