Intr-o dimineata, Florin Georgescu fu deranjat in munca lui de niste strigate care se auzeau din fata cladirii Ministerului de Finante. "Hai la mereeee. Mere duuulci cum n-ati mai mancat niciodataaa!" Ridicandu-se indispus de la birou si privind pe fereastra , vazu un vanzator ambulant ce vindea, intr-adevar, mere , inconjurat de zeci de clienti. "Trebuie sa fie beton merele alea", isi spuse minsitrul Finantelor si , facandu-i-se pofta , il chema pe Liviu Voinea si ii zise: "Ia cinci lei si mergi in piata sa cumperi niste mere de la vanzatorul ala", scrie Dan Popa pe blogul Hymerion.ro

Voinea isi chema un adjunct si ii spuse: "Uite patru lei , du-te si cumpara mere". Adjunctul chema si el un functionar din minister: "Poftim trei lei , de care sa cumperi mere de la vanzatorul din fata Ministerului".

Functionarul o chema pe secretara, ii dadu doi lei si o trimise in piata.

Secretara ii dadu un leu portarului de la minister, iar acela se duse la vanzator si ii lua la rost: "Alo, ce urlii asa? Ai tulburat somnul ministrului , iar drept pedeapsa mi-a poruncit sa-ti confisc caruta asta cu mere".

Zis si facut.

Intors la secretara care l-a trimis, portarul se lauda:

"Am facut un targ nemaipomenit. Cu un singur leu am cumparat o jumatate din caruta cu mere a vanzatorului".

Secretara merse la functionar: "M-am targuit si , cu cei doi lei pe care mi i-ai dat

am reusit sa cumpar un sac cu mere!".

Functionarul, repede la adjunctul lui Voinea: "Cu trei lei am luat o tolba intreaga cu mere".

Adjunctul secretarului de stat dosi jumatate din cantitate si apoi merse la Voinea in birou: "Iata , cei patru lei mi-au ajuns doar pentru o jumatate de tolba cu mere!"

Iar Voinea se infatisa dinaintea lui Florin Georgescu si glasui: "Onor d-le ministru, iata , am indeplinit porunca. Numai ca de acei cinci lei n-am reusit