Foto: Thinkstock Relaţiile sexuale cu strămoşii din Neanderthal şi "verii” hominizi mai evoluaţi ai acestuia, Denisovienii, au produs genele care au întărit sistemul nostru imunitar. Cercetările anterioare arătau că 4% din genomul omului modern este rezultatul acestor încrucişări preistorice.
Noile cercetări făcute de specialişti şi publicate în revista Science arată că, în sistemul nostru imunitar, familia de gene HLA (antigenul leucocitelor umane) a jucat rolul principal în apărarea organismului împotriva "invadatorilor” străini, cum ar fi virusurile.
Autorii studiului precizează că originea unora dintre genele HLA (clasa I), esenţiale în recunoaşterea şi distrugerea agenţilor patogeni, ar fi dovada că strămoşii noştri s-au încrucişat, pentru o perioadă, cu Neanderthali şi Denisovieni, care aveau un strămoş comun în Africa. În urmă cu aproximativ 400.000 de ani, cele două grupuri s-au separat în populaţii distincte. Neanderthalienii au migrat în vestul Asiei şi în Europa, iar Denisovienii în estul Asiei, iar strămoşul omului modern a rămas în Africa până acum 65.000 de ani. Apoi a migrat pe continentul eurasiatic, unde s-a împerecheat cu alte grupuri de indivizi.
Coordonatorul studiului, profesorul Peter Parham, a descoperit împreună cu echipa lui că aceste încrucişări au fost benefice nu numai pentru imunitatea organismului omului modern, ci şi pentru vigoarea şi starea lui fizică.
Nepreţuitul dar al Omului de Neanderthal – genele HLA – constituie clasa unora dintre cele mai adaptabile şi variabile gene din genomul nostru, în primul rând datorită faptului că rapida evoluţie a virusurilor cere o mare flexibilitate a sistemului nostru imunitar. "Sistemul de gene HLA este unic în diversitate şi putere de selecţie naturală, însă este posibil ca şi alte sisteme de gene, mai ales cele aflate sub o presiune asemănătoare de variaţie,