În lupta pentru acapararea terenurilor agricole, arendaşii care lucrează suprafeţe mici, mai ales cei tineri, abia fac faţă concurenţei marilor latifundiari. Sursa: EVZ

Când vorbim de mari arendaşi, primele nume care ne vin în minte sunt ale lui Ioan Neculae, Culiţă Tărâţă, Adrian Porumboiu sau Jihad El Khalil. Aceştia deţin în exploatare suprafeţe de zeci de mii de hectare de teren agricol şi fac parte din cercul select al marilor latifundiari. Cum se spune în popor, "au prins cheag" şi le este mai uşor să ofere sume frumuşele proprietarilor de terenuri care vor să le dea spre arendă.

Aşa se face că micii arendaşi, în special cei tineri, care au intrat de numai câţiva ani în agricultură, ajung cu greu să îi convingă pe proprietari să le arendeze suprafeţele pe care le deţin. "S-a format o castă a marilor agricultori, care fac lobby puternic, pot negocia preţuri mai bune la seminţe, pesticide, îngrăşăminte tocmai pentru că achiziţionează cantităţi mari din aceste produse, şi au producţii mai bune pentru că dispun de tehnologie. Singura şansă a tinerilor este să nu cedeze, să nu renunţe la agricultură", subliniază Ion Cioroianu, reprezentantul Asociaţiei Fermierilor din România (AFR).

Tactica tinerilor

În această situaţie se regăseşte şi Dan Nistor, care lucrează o suprafaţă de circa 150 de hectare în judeţele Giurgiu şi Teleorman, din care 113 hectare sunt arendate de la 65 de proprietari. "Oferta" tânărului agricultor este mai puţin competitivă comparativ cu ale marilor latifundiari. "Societăţile foarte mari, române şi străine din zonă, oferă chiar şi câteva mii de lei pe hectar la arendă. Eu nu pot să dau mai mult de 1.000 de kilograme de boabe la hectar, dar arendez terenul pe o perioadă mai lungă şi plătesc impozitul aferent, în numele proprietarilor", arată arendaşul.

Câştiguri mici

Numai că anul acesta micii arendaşi nu vor re