Le Monde, Paris: Mobilizată timp de patru luni la porţile oraşului turc Edirne, misiunea Frontex a avut desigur un efect disuasiv asupra punctului cel mai vulnerabil al spaţiului Schengen, dar de asemenea a mutat problema.
Articol preluat din Presseurop.eu/ro, revistă a presei europene, în zece limbi. În fiecare noapte, camioane venite din Istanbul descarcă discret zeci de migranţi la graniţa dintre Turcia şi Grecia. Regiunea care se întinde de-a lungul fluviului Mariţa [Meriç în turcă, Evros în limba greacă] rămâne una dintre principalele căi de acces clandestine spre Europa. Folosind bărci, colaci de salvare sau numai frânghii întinse între cele două maluri, bărbaţi, femei şi copii traversează apele învolburate ale fluviului care serveşte drept linie de demarcaţie.
Comisia Europeană a prezentat marţi 24 mai un proiect de măsuri restrictive în răspuns la criticile din ce în ce mai numeroase ale statelor cele mai expuse riscului. În 2010, afluxul de imigranţi clandestini la frontieră a provocat deja "o criză umanitară fără precedent", potrivit lui Apostolos Veizer, şeful misiunii greceşti din Medici Fără Frontiere. Migranţii intrau printr-o breşă bine cunoscută, în sudul oraşului turc Edirne : o porţiune de frontieră terestră de 12 km lungime, uşor de trecut noaptea prin câmpuri. Aproape 50 000 de persoane au fost arestate în Grecia în 2010, după ce au intrat ilegal prin această portiţă în zona de liberă circulaţie Schengen, astăzi criticată în Europa. Alte câteva mii au intrat fără a fi prinşi.
Reţelele de trafic uman se adaptează repede
"Este un bulevard. Trebuie să închidem acest acces", consideră Giorgios Salamagas, şeful poliţiei din Orestias, un mic oraş de frontieră grec. Guvernul grec şi-a afirmat hotărârea sa de a construi un zid anti-migranţi pentru a astupa aceşti 12 km. Iar agenţia însărcinată cu frontierele externe ale Uniunii Eur
