Pentru a scăpa de localnicii ilegali, autorităţile încearcă să mute „un sat“ de romi în Braşov. Sursa: Adrian Moise
O comunitate de romi cu acte de Braşov, dar cu locuinţe construite ilegal în Covasna, este pe cale să modifice graniţa dintre cele două judeţe. Prefecţii acestora, Emil Niţă şi Ervin Gyorgy, au găsit şi soluţia: modificarea cursului unui pârâu care separă judeţele, în aşa fel încât cele aproape 130 de case ale oamenilor de pe teritoriul comunei covăsnene Belin să treacă pe teritoriul comunei braşovene Măieruş, unde romii îşi au domiciliul în acte.
Operaţiunea de modificare a graniţelor judeţului urmează să fie mascată de o lucrare de regularizare a pârâului Corlat, care apare în legea de organizare administrativ-teritorială ca graniţă naturală între cele două judeţe.
Vizibil cu ochiul liber e că acest curs de apă este secat. Lucrarea de regularizare a fost estimată la aproximativ un milion de lei, iar pe covăsneni îi va costa în plus aproape 30 de hectare de teren, „transferate“ judeţului Braşov odată cu locuinţele romilor.
Au fost aduşi de inundaţii
Primarul comunei Belin, Siko Imre, a aflat despre înţelegerea dintre cei doi prefecţi de la ziarişti, dar e de acord cu ea chiar dacă pierde teren. Oricum nu-l poate folosi, pentru că fie a fost cumpărat de noii localnici, fie pur şi simplu aceştia nu-l mai cultivă, din moment ce nu ar avea ce recolta de pe el.
Povestea romilor din Arini, sat aparţinător comunei braşovene Măieruş, cu locuinţe pe teritoriul comunei covăsnene Belin începe prin 1981-1982, când au avut loc inundaţii. Cel puţin aşa povesteşte bulibaşa romilor din Belin, consilierul local Alexa Drăgan. „A ieşit Corlatul din albie şi a dărâmat casa unui om de pe malul braşovean. Şi-a construit o altă casă pe celălalt mal, în Covasna“, spune Drăgan.
După 199