Moscovei îi convine ca Washingtonul să fie ocupat în Afganistan şi Irak. Chiar dacă relaţia Moscovei cu SUA s-a deteriorat ca urmare a conflictului din Georgia, Rusia susţine în continuare menţinerea trupelor americane în Afganistan şi Irak. Încă din 2001, preşedintele rus de atunci, Vladimir Putin, a aprobat incursiunea SUA în Afganistan şi înlăturarea regimului taliban, cât şi amplasarea de baze americane în Asia Centrală în speranţa că trupele SUA şi ale aliaţilor vor crea un zid de protecţie prin care nu vor putea trece talibanii şi alţi extremişti islamici spre Rusia.

Îngrijorarea Moscovei faţă de un posibil flux islamist creşte odată cu numărul tot mai mare de musulmani de pe teritoriul rus. Pentru a pune capăt îndelungatului conflict militar din Cecenia, Vladimir Putin a trebuit să acorde regiunii preponderent musulmane o independenţă virtuală de Rusia şi subvenţii generoase.

Protecţie antijihadistă

Dmitry Shlapentokh arată însă într-o analiză pentru „Asia Times“ că sfârşitul marginalizării naţionaliştilor din Cecenia a dus la o întărire a unităţii jihadiştilor din toate ţările şi de toate etniile cu scopul de a forma un front comun împotriva duşmanilor Islamului. Aceştia operează din Cecenia până în nordul Caucazului.

Oficialii ruşi consideră că orice victorie a talibanilor - printr-o reconciliere cu guvernul de la Kabul şi cooptarea lor în structurile de putere afgane sau prin retragerea trupelor americane din Afganistan - nu numai că va agrava pericolul unor atacuri teroriste pentru Rusia, dar va avea şi consecinţe economice negative.

Şi asta deoarece un succes al talibanilor ar putea destabiliza ţările din Asia Centrală, care furnizează Rusiei o mare parte din gazul pe care Moscova îl revinde apoi Europei.

Şi în privinţa Irakului, Rusia optează pentru menţinerea forţelor